colesterol si trigliceride

Trigliceridele sunt un tip de grăsime care intră în sânge prin trei surse:

Din alimentele bogate în grăsimi pe care le consumăm.

Din calorii suplimentare, carbohidrați și zaharuri simple.

Prin mobilizarea grăsimilor depozitate în corp.

Diferența dintre trigliceride și colesterol

Atât trigliceridele, cât și colesterolul sunt tipuri de lipide din sânge, dar au funcții diferite. Trigliceridele oferă energie celulelor și ajută la metabolizarea alcoolului, în timp ce colesterolul contribuie la formarea celulelor și producerea hormonilor, precum vitamina D și estrogenul.

Medicul poate recomanda o analiză de sânge pentru a măsura nivelul colesterolului și trigliceridelor, obținând astfel informații despre valorile trigliceridelor, colesterolului total, colesterolului HDL (colesterolul „bun”) și LDL (colesterolul „rău”).

Valorile normale ale trigliceridelor

La adulți, valorile trigliceridelor sunt:

Normale: sub 150 mg/dl

Limite de atenție: 150-199 mg/dl

Mari: 200-499 mg/dl

Foarte mari: peste 500 mg/dl

Factori de risc pentru trigliceride ridicate

Printre factorii care pot crește trigliceridele se numără:

Consumul excesiv de alcool

Antecedente familiale

Afecțiuni hepatice și renale

Anumite medicamente (diuretice, corticosteroizi, beta-blocante)

Menopauza, obezitatea și fumatul

Probleme tiroidiene și diabet necontrolat

Dietă bogată în zahăr și carbohidrați simpli

Frecvența testelor pentru trigliceride și colesterol

Specialiștii recomandă adulților mai tineri să-și verifice trigliceridele și colesterolul o dată la patru până la șase ani. În cazul factorilor de risc cardiovasculari, medicul poate sugera teste mai frecvente. La copii, aceste teste sunt recomandate între 9 și 11 ani și din nou între 17 și 21 de ani. După vârsta de 20 de ani, se recomandă verificarea lipidelor la fiecare cinci ani.

Riscurile unui nivel ridicat al trigliceridelor

Un nivel crescut al trigliceridelor poate contribui la întărirea arterelor, mărind riscul de accident vascular cerebral, infarct miocardic și boli coronariene. Această problemă este deseori asociată cu afecțiuni precum diabetul necontrolat, hipotiroidismul, boli hepatice și renale.

Colesterolul - între beneficii și riscuri

Colesterolul, produs de ficat și prezent în sânge, este de asemenea regăsit în unele produse animale (gălbenușuri, organe, carne grasă, unt, brânză și crustacee). Un exces de colesterol poate duce la formarea de depuneri de grăsime pe pereții vaselor de sânge, limitând circulația sângelui și crescând riscul de infarct.

Deși unele alimente sunt promovate ca având un conținut redus de colesterol, studiile arată că aportul de colesterol alimentar influențează puțin colesterolul din sânge. Acesta este reglat de ficat, care ajustează producția în funcție de aportul din alimentație.

În SUA, liniile directoare actuale se concentrează mai mult pe modelele alimentare decât pe limite specifice de colesterol. Astfel, se recomandă ca grăsimile saturate să reprezinte mai puțin de 10% din totalul de calorii zilnice, fiind înlocuite cu grăsimi nesaturate, în special grăsimi polinesaturate.

Metode pentru a reduce colesterolul

1. Consumați grăsimi mononesaturate: Ulei de măsline, ulei de canola, nuci și avocado reduc colesterolul LDL, cresc HDL și reduc oxidarea arterelor.

2. Optează pentru grăsimi polinesaturate, inclusiv Omega-3: Omega-3 se găsește în pește gras (somon, macrou) și nuci, având beneficii cardiovasculare.

3. Evită grăsimile trans: Identificate prin uleiurile „parțial hidrogenate”, acestea sunt periculoase pentru sănătate, găsindu-se în margarină, produse de patiserie și anumite alimente fast-food.

4. Include fibre solubile: Acestea hrănesc bacteriile intestinale benefice și ajută la eliminarea colesterolului LDL, fiind prezente în fasole, linte, fructe și cereale integrale, în special ovăz.

Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată și exerciții fizice, poate reduce colesterolul și trigliceridele, îmbunătățind astfel sănătatea cardiovasculară generală.